Am fost de nenumarate ori in Maramures si de fiecare data am ramas impresionat de locuri, peisaje, oameni, dar mai ales de pastrarea traditiilor.
Inceput de toamna, copacii incep sa imbrace haina ruginie, putini nori pe cer si o temperatura care te imbie la plimbare si meditatie. Exact asa se prezenta ziua in care m-am hotarat sa merg in Poienile Izei sa vizitez Pensiunea “La Domnita” si imprejurimile. Plecand de pe Valea Lapusului am apucat drumul catre Cavnic urmand sa continui spre Barsana, cu celebra-i manastire si apoi sa ma relaxez la o horinca de pruna cu slana si ceapa la Domnita.
Trebuie sa recunosc faptul ca la capitolul drumuri, judetul Maramures nu sta tocmai stralucit, dar locurile, traditia si oamenii merita cu prisosinta o deplasare in zona.
Inceput de toamna, copacii incep sa imbrace haina ruginie, putini nori pe cer si o temperatura care te imbie la plimbare si meditatie. Exact asa se prezenta ziua in care m-am hotarat sa merg in Poienile Izei sa vizitez Pensiunea “La Domnita” si imprejurimile. Plecand de pe Valea Lapusului am apucat drumul catre Cavnic urmand sa continui spre Barsana, cu celebra-i manastire si apoi sa ma relaxez la o horinca de pruna cu slana si ceapa la Domnita.
Trebuie sa recunosc faptul ca la capitolul drumuri, judetul Maramures nu sta tocmai stralucit, dar locurile, traditia si oamenii merita cu prisosinta o deplasare in zona.
Precum spuneam, trec de orasul Cavnic si continui pe celebrul deal de la Budesti unde masina urca singura la deal, vizitez in viteza biserica de lemn da la Susani si ajung la Manastirea Barsana. Desi este inceput de toamna, curtea manastirii ma intampina cu un verde vesel si o multime de flori ce completeza peisajul monahal creat de manastire. Cladirile spuzite cu flori de toate culorile, linistea si arhitectura constructiilor te fac sa te simti in alta lume. Detaliile despre manastire vor fi tratate intr-un articol ulterior.
Continui catre Poienile Izei trecind prin Rozavlea si Sieu. La un moment dat, in mijlocul localitatii Sieu, un indicator imi arata drumul catre Botiza si punctul meu terminus, Poienile Izei. Apuc pe drumeagul asfaltat si in scurt timp intru printre dealuri. Verdele pajistilor abia cosite si mirosul ierbii ma fac sa ma gandesc ca voi petrece niste zile superbe in inima Maramuresului, intra-o locatie unde traditia a fost pastrata cu sfintenie.
Continui sa mai merg cativa kilometri si intru in localitate. Ca bun venit, ma intampina pensiunea Ion de la Cruce al carei proprietar este un renumit ceteras. Merg catre centru si dau de un indicator catre pensiunea La Domnita. Fara sa stau prea mult pe ganduri apuc pe ultita ce urca usor catre deal. Pe partea stanga, apare pensiunea si intru in curte. Imediat cum am intrat ma intampina Domnita, proprietara primei pensiuni turistice din Poienile Izei. Nu apuc sa deschid bine gura ca ma si invita in sala de mese: “No, haidati si mancati”. Nu discutasem de masa nimic in momentul in care mi-am facut rezervarea, dar la Pensiunea Domnita nu se poate sa vii de pe drum si sa nu fii omenit asa cum se cuvine. Foarte volubila si plina de bucurie, Domnita insira pe masa aperitivele din care, evident, nu lipsesc horinca, slana si ceapa. Am constatat cu placuta surprindere ca toate alimentele sunt din ferma proprie. Gustul lor mi-a certificat acest lucru. Dupa ce m-am ghiftuit cu se cuvine am fost invitat sa ma familiarizez cu gospodaria si camera unde imi voi petrece noaptea.
Continui sa mai merg cativa kilometri si intru in localitate. Ca bun venit, ma intampina pensiunea Ion de la Cruce al carei proprietar este un renumit ceteras. Merg catre centru si dau de un indicator catre pensiunea La Domnita. Fara sa stau prea mult pe ganduri apuc pe ultita ce urca usor catre deal. Pe partea stanga, apare pensiunea si intru in curte. Imediat cum am intrat ma intampina Domnita, proprietara primei pensiuni turistice din Poienile Izei. Nu apuc sa deschid bine gura ca ma si invita in sala de mese: “No, haidati si mancati”. Nu discutasem de masa nimic in momentul in care mi-am facut rezervarea, dar la Pensiunea Domnita nu se poate sa vii de pe drum si sa nu fii omenit asa cum se cuvine. Foarte volubila si plina de bucurie, Domnita insira pe masa aperitivele din care, evident, nu lipsesc horinca, slana si ceapa. Am constatat cu placuta surprindere ca toate alimentele sunt din ferma proprie. Gustul lor mi-a certificat acest lucru. Dupa ce m-am ghiftuit cu se cuvine am fost invitat sa ma familiarizez cu gospodaria si camera unde imi voi petrece noaptea.
Trecind de primele doua cladiri ale pensiunii, se dezvaluie privirilor imensitatea curtii in care toate sunt puse in ordine la locul lor. O parcare cuprinzatoare gazduieste masinile turistilor in curte, iar in partea stanga se vad toate acareturile specifice unei gospodarii bine intretinute si amenajate. Mergand tot inainte pe alee, se trece un podet mic peste un paraias si se dezvaluie privirilor inca o constructie in spatele careia se afla gratarul si cuptorul, toate acoperite, astfel ca pe
vreme ploioasa sa poata fi folosite fara probleme. Imediat in spatele gratarului apar 5 casute cu doua paturi, toate incalzite si dotate cu cele de trebuinta. Peisajul deluros, casutele joase si prospetimea aerului te fac sa gandesti ca ai ajuns in rai. Ospitalitatea Domnitei si bucuria ce i se citeste in ochi cand turisti ii calca pragul fac din pensiunea La Domnita locul ideal unde sa-ti petreci o vacanta de neuitat.
Imediat ce da seara vine inevitabila invitatie: “Haidati sa mancati ceva”. Ca si la venire masa este incarcata de bucate care mai de care mai apetisante si mai aratoase. Dupa servirea mesei, la cerere, turistii sunt imbracati in costume traditionale maramuresene si se organizeaza seara cu ceterasi. Acordurile muzicii maramuresene umplu incaperea de sunetul specific zongorei si ceterii, iar horinca se consuma vazind cu ochii ascultand povestile Domnitei. Amu, dupa atata zongorit, jucat si horincit mere un somn bun si odihnitor. Camera te asteapta curata si ingrijita, numai buna pentru un somn linistit si odihnitor.
Pensiune ofera cazare turistilor in 5 casute si 3 cladiri, toate dotate cu incalzire. Pentru
casute, 4 bai sunt la dispozitia turistilor, situate la cativa metrii de locul de cazare. Celelalte cladiri au camere dotate in majoritate cu bai proprii. Practic, disponibilitatea de cazare este urmatoarea: 30 de locuri in 13 camere structurate in felul urmator, 5 casute, o cabana cu 6 paturi si terasa pentru servit masa si 2 comnstructii din beton dotate cu bucatarie moderna si spatiu pentru servit masa.
Ca obiective turstice aflate in apropiere putem mentiona Manastirea Barsana aflata la 30 de kilometri, localitatea Botiza cu celebra-i biserica de lemn aflata la 12
Ca obiective turstice aflate in apropiere putem mentiona Manastirea Barsana aflata la 30 de kilometri, localitatea Botiza cu celebra-i biserica de lemn aflata la 12
kilometri, biserica de lemn din Poienile Izei, casa parinteasca a Fratilor Petreusi din localitatea Glod, etc.
La cerere, in functie de anotimp se organizeza plimbari cu sania sau carul si seri muzicale traditionale.
Dupa o noapte petrecuta la Domnita, am ajuns la concluzia ca locul unde te poti simti mai bine ca acasa nu poate fi decat pensiunea “La Domnita”.
La cerere, in functie de anotimp se organizeza plimbari cu sania sau carul si seri muzicale traditionale.
Dupa o noapte petrecuta la Domnita, am ajuns la concluzia ca locul unde te poti simti mai bine ca acasa nu poate fi decat pensiunea “La Domnita”.
GALERIE FOTO
No comments:
Post a Comment