Panou informativ
Vanatarile Ponorului este o rezervatie complexa, clasificata de speologul Viorel Ludusan ca poljie, poate singura forma de relief de acest fel din Romania.
Rezervatia Vanatarile Ponorului este situata la marginea sud-vestica a culmii calcaroase Bedeleu din Muntii Trascaului la confluenta vailor Ponorului, Poienii si Seaca. Administrativ este impartita intre satul Vale in Jos, comuna Ponor si satulDumesti, comuna Salciua, judetul Alba.
Pe drumul judetean DJ 107 Aiud-Ponor-Mogos prin localitatile Ramet-Valea Poienii-
Pe drum spre Vanatare
Bradesti-Vale in Jos sau pe drumul comunal DC 105 din Salciua de Jos, Sub Piatra spre satele Valea in Jos sau Valea Poienii. Ultima varianta, noul drum din Salciua prin Dumesti ce duce la marginea nordica a rezervatiei.
Poljie, este un termen speologic care denumeste un relief endocarstic, depresiune larga drenata subteran cu un fund plat pe care curge permanent sau temporar o retea de ape. La ploi putrnice apa nu poate fi drenata rapid si se formeaza un lac temporar. Este cuvant sloven si inseamna campie. Rezervatia Vanatarile Ponorului indeplineste toate conditiile ca sa fie denumita poljie. Este o depresiune larga de peste 150 km² bine populata (satele Vale in
Vanatarele Ponorului
Jos, Bradesti, Valea Poienii). Este drenata subteran, cele trei paraie care se unesc aici se pierd in masivul calcaros si il strabat prin pestera Huda lui Papara. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o retea de ape. La ploi puternice apa nu poate fi drenata rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmatarii ponorului cu materiale aduse de apa, lemne sau capite de fan. Lacul temporar ce se formeaza sparge in cele din urma barajul format si debitul mare de apa produce dese inundatii in Huda lui Papara si pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat in trecut si a dat nastere legendelor cu solomani, balauri gigantici care locuiesc in Huda lui Papara. Acesti solomani se scalda in lacurile pesterii si apa ce deverseaza produce inundatii. S-a nascut chiar si o meserie in acest sens, solomonari, barbati curajosi care intrau in pestera in cautarea si alungarea solomanilor.
Peretele inalt de calcar din partea estica de culoare alb-gri e brazdat de dungi de culoare vanata lasate de scurgerea apelor de precipitatii. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vanatarile Ponorului.
Partea cea mai interesanta din poljie, declarata rezervatie naturala este zona ponorului in
Primavara si toamna aici curge o cascada
suprafata de 5 ha. Valea Ponorului si Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m inainte de a intra in ponor. Pe acesta distanta ele formeaza o scurta dar spectaculosa cheie, Cheile Vanatarii. In peretele stang al cheii, apa a dizolvat o diaclaza paralela cu valea, formand o pestera plina de septe de dizolvare si eroziune, marmite, colmatata partial cu aluviuni si lemne. Denumita Pestera Mica de la Vanatarea a fost descoperita, explorata si cartata in 1980 de Viorel Ludusan. In peretele de calcar sub care se pierd apele, la cativa metri inaltime se deschide gura mare a Pesterii Dalbina, pestera fosila formata dintr-o singura sala de mari dimensiuni lipsita de formatiuni spectaculoase.
Valea Poienii curge de la sud la nord si se aruca in gol peste peretele inalt de calcar formand o spectaculosa cascada de 25 m (Cascada Dalbina). In amonte de aceasta cascada, speologii de la clubul “Emilian Cristea” Alba Iulia au descoperit, explorat si cartat in 1986-88 un aven de 106 m adancime, spectaculos dar deosebit de periculos (Avenul de la Vanatare) . Tot in peretele cascadei speologii de la Polaris Blaj au descoperit un aven de 16 m adancime in fundul caruia un lac plin cu busteni impiedica inaintarea (Avenul Colmatat).
GALERIE FOTO
No comments:
Post a Comment