Pestera Dambovicioara, Judetul Arges, Romania

by Turist prin Romania

Spre pestera

Pestera Dambovicioara este situata in partea de sud a Masivului Piatra Craiului, in zonaLocalitatii Dambovicioara, fiind una dintre cele mai cunoscute pesteri de la noi din tara. Pestera s-a format in calcarele de varsta jurasica ale Masivului Piatra Craiului, datorita actiunii apelorParaului Dambovicioarei. Acum este o pestera uscata, paraul croindu-si o alta albie de varsare. Desi pestera nu impresioneaza prin lungime, aceasta este cea mai mare si mai reprezentativa pestera din zona cu o lungime de 550 metri. Este o pestera calda, cu 10 – 12 °C tot timpul anului, cu umiditate moderata si este strabatuta de un usor curent de aer.

Pestera Dambovicioarei este situata in zona Culoarului Rucar – Bran, una din cele mai dezvoltate din tara in domeniul turismului. Pestera se gaseste la iesirea din Cheile Dambovicioarei, in zona numita Cheile Pesterii pe malul stang al paraului, deasupra soselei care insoteste cursul apei. Zona este de un pitoresc aparte, datorita micilor cascade si repezisuri de pe cursul Dambovicioarei.

Pestera Dambovicioara este amenajata si iluminata, este formata dintr-o galerie unica, cu o

Panou informativ

lungime totala de 550 metri, dintre care numai 245 metri sunt accesibili turistilor, restul galeriei fiind inchisa cu un grilaj metalic pentru protejarea populatiei de lilieci ce traiesc in pestera. Atractiile pesterii sunt reprezentate de formatiunile geologice deosebite ce se regasesc in interior (laba de urs, aripa de acvila, cap de sarpe, piele de tigru, etc.), precum si povestea iesirii secrete astupate ulterior de localnici sau a pusnicului ce traia aici odinioara. Pestera este relativ saraca in formatiuni calcaroase, nu este spectaculoasa ca alte pesteri de la noi din tara, turistii plecand de multe ori cu o parere de rau. Galeria pesterii are latimi ce variaza intre 3-4 m si inaltimi de 4-5 m, cu putine ramificații, de dimensiuni mici, timpul aproximativ de vizitare fiind de 30 de minute.

Panou informativ

Pestera Dambovicioara a fost intens poluata inca de la jumatatea secolului XIX, datorita sistemului de iluminare rudimentar, din torte si lumanari si chiar focuri deschise, tavanul si peretii pesterii au fost afectati de fum. Aceasta cauza a dus si la diminuarea faunei pesterii, 70% din fauna cavernicola de nevertebrate a fost distrusa, iar efectivele speciilor de chiroptere (lilieci) si numarul speciilor s-au diminuat considerabil. Daunator a fost si iluminatul modern ce a dus la aparitia unor specii de plante neobisnuite pentru ecosistemul de pestera, in imediata apropiere a becurilor.

Pestera se viziteaza contra cost si puteti apela la ghizi de ocazie, copii scolari, ce va vor explica pe indelete istoria pesterii.

GALERIE FOTO

CORUIA wooden church, near Sacalaseni, Maramures County, Romania

y Turist prin Romania

The wooden church, general view

The village was first recorded in 1566. The patron saint of thus wooden church is Saint Anne, an uncommon dedication for Maramures. It was built in 1794 and painted in 1808 and again in 1928.

The construction consists of a porch, a pronaos a nave and a pentagonal disconnected apse. The walls are made of oak, joined at the corners and doubled in strength by vertical pillars, which hold up a few short carve concave brackets. On the brackets there are solid beams carved in high relief, covering the empty space under the eaves.

The uniform roof has half-spires with crosses at the ends of its copings. The bell-tower is built on two levels up to the watchtower, with a gallery of arcades and races decorated with carved rounded forms, resembling the horns of a ram.

The octagonal spire is square at the bottom and it has four little towers on the corners and

Detail of painting in the nave

a cross with four arms on the top. This is a sign that the village was an important one at that time; and a Council of the Judges; or the Old People’s Council had the right to judge in the village. The facade and the exterior wall are surrounded by a twisted rope in high relief, at the level of the windows. The entrance door was replaced and its framework is ornamented with small snaked grooves, areas of rhombuses, twisted ropes and solar rosettes; all beautifully carved.

The porch is impressive as the supporting pillars are very solid and the upper corona is joined to the pillars through braces decorated with wolf-teeth in high relief and more forms shaped as the horns of a ram. The arcades are ornamented with rows of ears of wheat, ending in spirals of solar rosettes. A wall separates the pronaos from the nave. It has openings in arcades, supported on pillars decorated with carved circles, with two carvings painted in our national colors.

Detail on the Iconostasis

On the side vault of the nave one can identity figures of the Evangelists, dressed in loose robes, colored in red, yellow, blue and green. They are in frames inspired by the embroidery on the traditional shirts – (the so-called ”ii”).

The Iconostasis is completely covered by towels and kitsch-icons. Beautiful Holy Doors decorated by the Wheel of Life with twelve spokes, symbolizing the months of the year are still visible. The Holy Spirit is at the centre above the Annunciation, which is enclosed by large rectangular frames.

The church houses an interesting collection of old icons -almost completely damaged, except the one that depicts the face of Jesus on Veronica’s scarf and held by two Angels.

PHOTO GALLERY

Avenul GEMENELE, Judetul Alba, Romania

by Turist prin Romania

Plan Avenul Gemenele

Avenul Gemenele, este situat pe versantul estic al Varfului Dambau si este socotita cea mai frumoasa pestera din areal, cu o bogatie deosebita de speleoteme.

Avenul se afla pe teritoriul orasului Zlatna, judetul Alba, in partea de sud-vest a Muntilor Trascaului. Este localizat la 46°09′20″N 23°16′28″E.

Cunoscuta de localnici ea a fost explorata si cartata de Viorel Ludusan (Polaris Blaj).

Este botezat astfel dupa cele doua verticale de acces: una de 17 m, alta de 20 m. Pentru coborare se poate alege orice varianta, verticala de 20 m este echipata cu un piton (se pot folosi si amaraje naturale – copaci) iar pentru verticala de 17 m echiparea s-a facut cu 2 spituri.

Ambele verticale coboara in aceeasi sala, a doua ca si dezvoltare. De aici se urca pe un con

Plan detaliat, avenul Gemenele

de grohotis pana la baza verticalei de 17m. Se continua ascenddent pana la o galerie orizontala. Se trece prin culoarul bogat in ramasite ale animalelor care au cazut in aven si se ajunge la o sala cu dimensiuni modeste, din care se desprind 3 galerii, toate descendente. Pe cea din mijloc se ajunge intr-o sala, mai mare decat cea anterioara, frumos concretionata. Continuand pe acelasi directie dupa ce urcam un mic prag ajungem la un sector foarte bogat concretionat cu stalagmite, stalactite, coloane, curgeri parietale, clusterite. Atentie insa la gururile [5] ce acopera la un moment dat toata latimea galeriei.

Avenul Gemenele

Si toate acestea nu sunt decat un preambul pentru Sala Mare, care se deschide, descendent, din aceasta galerie. De la intrarea in ea, in stanga, se afla Marele Gur, cu apa ireal de curata, atat de curata incat de multe ori lasa impresia unui gur gol. In dreapta o succesiune de gururi in care dorm ravasite cateva cranii de liliac. Continuand coborarea, pe langa frumoase scurgeri parietale Tavanul ramane undeva deasupra la 15-30 m, incarcat de turturi de piatra. Se ajunge in fundul orizontal al salii plin cu oase acoperite de o crusta de calcar de circa 2-3 cm. Sala continua cu o galerie ingusta si noroioasa ce intr-un tarziu va incepe sa urce. Ea duce tot la baza avenului (galeria din stanga, dintre cele trei descendente). Cealalta galerie descendenta, din dreapta, se va alatura celei din mijloc, dupa o scurta si foarte

Avenul Gemenele

abrupta coborare.

O sala de dimensiuni mari se afla si in stanga intrarilor, dar neconcretionata, grohotisul si formele relativ geometrice sugerand o geneza gravitationala. Aceasta sala continua cu o galerie scurta de 10 m, dar ale carei speleoteme depasesc orice superlativ: stilolite, clusterite, draperii etc. Galeria se termina brusc, fiind inchisa de o scurgere calcitica.

Avenul se poare vizita de echipe pregatite si echipament corespunzator. Sunt necesare corzi, blocatoare, coboratoare, carabiniere, surse de iluminat.

GALERIE FOTO

Pestera Ghetarul de la Focul Viu

by Turist prin Romania

Ghetarul Focul Viu

Pestera Ghetarul de la Focul Viu este una dintre pesterile aflate in Muntii Bihorului. Este dispusa pe Valea Galbena, in apropiere de Varful Piatra Galbenii si Varful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri

Accesul in interior se face pe o scara de lemn. Pestera este compusa din doua sali. Sala Mare, cu o inaltime de 46 metri si o lungime de 68 metri, adaposteste in mijloc un impresionant ghetar (25.000 m³). Ghetarul este al treilea ca marime, dupa cel de la Pestera Scarisoara si Bortig. Bolta Salii Mari este partial deschisa printr-o fereastra larga, prin care, de-a lungul timpului, au cazut trunchiuri de copaci, care au fost prinse in masa ghetarului.

In partea opusa intrarii in Sala Mare se afla mai multe grupuri de stalagmite, pe care se

Intrarea in pestera

rasfrang razele soarelui, provocand reflexii scanteietoare, reflexii care au dat numele pesterii: Focul Viu. Fereastra deschisa in tavan favorizeaza acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilatii mentine aerul rece in interiorul cavitatii, permitand astfel existenta ghetarului pe parcursul intregului an. In spatele stalagmitelor se afla o galerie care duce spre Sala Mica, care, la randul ei, contine mai multe formatiuni de stalagmite. Aceasta sala nu are lumina naturala. Exista cateva concretiuni de calciu aranjate printre stalagmitele de gheata de diferite dimensiuni, depinzand de anotimp. Pestera se incheie cu o gaura verticala blocata.
Iesirea din pestera este foarte placuta, in special vara cand temperatura de afara este mult peste cea din pestera. Exista doua motive pentru care gheata se pastreaza in pestera: tavanul deschis care invita aerul

Focul Viu

rece inauntru si lipsa ventilatiei care il pastreaza rece in timpul anului.

Accesul la pestera este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Balaleasa-Valea Seaca, pana la cantonul silvic din Valea Cetatilor, de unde deplasarea se face pe jos (inca aproximativ 1,5 km).

Ghetarul de la Focul Viu este semnalat in lucrarile turistice publicate de J. Czaran Ia inceputul secolului, descris cu mai multa ingrijire de V. Puscariu in 1934 si cercetat din punct de vedere stiintific de Institutul de Speologie din Cluj incepind din 1948. Planul detaliat al cavitatii a fost executat de L Viehmann si M. Serban.

GALERIE FOTO