Sunday, March 30, 2014

Cetatea Aiudului, judetul Alba, Romania

Ceasul bisericii reformate calvina
Ceasul bisericii reformate calvina
Pe locul cetatii cercetarile arheologice au relevat existenta unei asezari daco-romane din secolul III, peste care ulterior a fost inaltata o fortificatie de pamant. Peste aceasta fortificatie, a fost ridicata cetatea in doua faze. Cercetarile arheologice au decoperit prima faza ca avand loc in secolul XIV. Aceste date intra in contradictie cu traditiile locale sasesti care indica ridicarea cetatii inainte de marile invazii ale tatarilor din 1241, dar nu a putut fi confirmata aceasta ipoteza. In prima faza cetatea era de fapt o biserica fortificata, similar multor alte biserici fortificate transilvanene.
A doua faza de constructie a cetatii Aiudului a avut loc in perioada secolelor XVI-XVII. Forma actuala a cetatii a fost definita in cea de-a doua faza de constructie, cand zidurile au fost extinse.
De plan poligonal neregulat, cu o suprafata de app. 3500 m2 si construita din piatra bruta
Turnul bisericii reformate
Turnul bisericii reformate
cu o grosime a zidurilor de 1,2 m, cetatea a fost intarita cu turnuri atribuite diversor bresle mestesugaresti care le intretineau si al caror nume il purtau. Avea 9 turnuri: Turnul macelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blanarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lacatusilor-fierarilor siTurnul Portii. Din randurile fiecarei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofiterii de breasla, comandantii militari ai cetatii. Legatura intre turnuri se facea prin drumul de straja aflat in spatele parapetului, la care se avea acces prin intermediul mai multor scari din lemn. In interiorul celor 9 turnuri, la nivelele superioare ale lor se putea ajunge prin scarile interioare de lemn.
In interiorul zidurilor cetatii se afla Biserica Reformata-Calvina, ridicata in stil gotic tarziu la sfarsitul sec. XV, de tip biserica-hala cu trei nave, cu absida poligonala si turn pe vest, interiorul modificat baroc. Langa aceasta este dispusa Biserica Evanghelica-Luterana, ridicata in a doua jumatate a secolului XIX, pe locul unei capele construite in 1333-1334.
Biserica Evanghelica si turnul cizmarilor
Biserica Evanghelica si turnul cizmarilor
Pe latura de nord a cetatii se afla Palatul Voievoidal (sec.XVI-XVII), care a apartinut principelul ardelean Gabriel Bethlen (in anii 1612-1629). In palat functioneaza Muzeul de Istorie din Aiud. Cele 9 turnuri ale cetatii sunt:
Turnul macelarilor
Rectangular, turnul pastreaza inca elemente din faza sa initiala de constructie (secolul XIV). A fost dat in grija breslei macelarilor inca de la inceput, fiind ingrijita de aceasta pe durata intregii sale istorii. Breasla macelarilor apare mentionata din secolul XV, primind mai multe privilegii din partea principilor transilvaneni (1589, 1749). In perioada moderna breasla s-a transformat in asociatie profesionala.
Turnul croitorilor
Turnul cizmarilor
De forma rectangulara, turnul a apartinut intai breslei lacatusilor, in secolul XVIII fiind
Turnul macelarilor
Turnul macelarilor
atribuit cizmarilor. Breasla cizmarilor apare mentionata inca din secolul XV. In peretele turnului sunt zidite 3 inscriptii: insemnele breslelor lacatusilor, ale cizmarilor si o a treia care consemneaza faptul ca in 1706 turnul distrus a fost dat breslei cizmarilor care l-a reparat pe cheltuiala sa in 1734.
Turnul blanarilor
Turnul dogarilor
Turnul dogarilor este dispus in coltul de sud-vest al celei de-a doua incinte a cetatii. Breasla dogarilor aiudeni apare mentionata din 1519, fiind de-a lungul timpului una dintre cele mai redutabile bresle transilvanene de dogari. Pe peretele turnului sunt sapate in piatra insemnele breslei si anul ultimei reparatii efectuate – 1744.
Turnul olarilor
Turnul Kalendas
Turnul Kalendas
Turnul este ridicat deasupra unei fundatii datand din secolul XIV, avand o forma de patrulater. A apartinut uneia dintre cele mai renumite bresle din Aiud, cea a olarilor. Breasla olarilor apare ca beneficiind de privilegii din partea principilor transilvaneni inca din 1748, ei existand pana in primele decenii ale secolului XX, sub forma de asociatii sau ca mesteri independenti.
Turnul Kalendas
Turnul a fost construit deasupra unui vechi contrafort de sustinere a zidului vestic al cetatii. Initial a apartinut breslei franghierilor, ulterior fiind donata asociatiei “Kalendas” sau “Sfantul Spirit”.
Turnul lacatusilor-fierarilor
Turnul a fost primit de breasla lacatusilor si fierarilor in secolul XVIII dupa distrugerea cetatii de catre trupele habsburge si ale curutilor, fiind destinat a asigura apararea cetatii dinspre nord-vest. Pe peretele turnului este increstata in piatra emblema breslei. Aceasta
Intrarea in turnul portii dinspre interiorul cetatii si portiunea din palatul voievodal Bethlen
Intrarea in turnul portii dinspre interiorul cetatii si portiunea din palatul voievodal Bethlen
este una dintre cele mai vechi bresle din Aiud, fiind mentionata inca din secolul XVI si existand pana la inceputul secolului XIX.
Turnul Portii
Turnul Portii a fost ridicat inca de la inceput (secolul XIV), pe sub el asigurandu-se accesul in cetate. Poarte aflata sub turn era legata de podul mobil care facea legatura peste santul cu apa, in acest fel asigurandu-se controlul celor ce intrau in cetate. Pana la sfarsitul secolului XVIII santul a continuat sa fie utilizat. Intr-o a doua faza de constructie, pe partea vestica a turnului portii a fost ridicata cladirea ce adaposteste azi Muzeul de Istorie din Aiud.
GALERIE FOTO
























Saturday, March 29, 2014

Cetatea Deva, judetul Hunedoara, Romania

Cetatea Deva
Cetatea Deva
Cetatea Devei a fost ridicata pe varful dealului vulcanic – rezervatie naturala in zilele noastre – care domina partea nordica a orasului, pe malul stang al Muresului. Ansamblul fortificat de plan oval, alungit pe axa est-vest se afla intr-o stare de ruina avansata, dispozitia cladirilor si a lucrarilor de fortificare de odinioara fiind greu de reconstituit la fata locului. Documentul cel mai important privind infatisarea de odinioara a ansamblului este releveul din 1826. Conform acestuia se pot delimita cele trei incinte succesive care fac parte dintr-o compozitie in spirala, caracteristica cetatilor de munte. Latura sudica a incintei interioare cuprinde palatul cu un etaj destinat de la bun inceput locuirii si reprezentarii stapanului cetatii. La capatul vestic al palatului se afla cisterna amintita, construita de Steinville. Aliniata laturii nordice a incintei interioare era o alta cladire supraetajata, fatada vestica a acesteia ingloband si poarta interioara. Cele doua aripi etajate erau legate pe latura vestica printr-un sir de cazemate. Din cladirile capatului estic s-au pastrat doar ziduri ruinate si magazia de pulbere. Incinta intermediara, care
Resturi de cladire
Resturi de cladire
inconjura nucleul cetatii era aparata pe latura sudica de turnul semicilindric, asa numitul „Bastion Bethlen”, iar pe latura estica prezinta o platforma de tir cu suprafata ampla. Pe latura vestica zidul de incinta este dublat de un zwinger. Poarta incintei intermediare, poarta exterioara, se afla pe latura nord-vestica, vizavi de poarta interioara. Incinta exterioara era aparata de poarta inferioara, numita in secolul al XVII-lea Poarta Császár (Poarta Imperiala, sau poarta construita de un anume Császár) aflata odinioara pe latura vestica a cetatii, respectiv de poarta mijlocie, existenta si in zilele noastre.
Desi s-au pastrat in numar foarte mic, detaliile arhitectonice ofera totusi cateva repere cronologice referitoare la cladirile care se afla inca in picioare.

Turn de aparare
Turn de aparare
Cladirea reprezentativa dreptunghiulara cu etaj, aflata in partea sudica a curtii interioare dateaza probabil din secolul al XIII-lea. Indiferent de boltile pastrate, relativ moderne, ale acesteia, incaperile de la parter si de la etaj trebuiesc datate in functie de fereastra bifora de la etaj caracterizata de deschiderile incheiate in arc trilobat. Ferestruicile stramte, amintind de metereze, de la primul nivel au fost amenajate in aceeasi perioada. Aceste ancadramente atesta existenta structurii in discutie in perioada aparitiei goticului din Transilvania, adica in ultimele decenii ale secolului al XIII-lea. Tot pe latura sudica, deasupra etajului palatului s-a pastrat un masicul (orificiu special de tragere montat pe coronamentul zidului), care marcheaza nivelul drumului de straja si dateaza probabil din secolul al XV-lea sau inceputul celui urmator. Pe reprezentarile mai vechi ale cetatii remarcam ca erau in total trei masiculi unul langa celalalt, folositi printre altele si pe post de closete. Un alt element profilat din interiorul cetatii este fragmentul in situ al unui ancadrament decorat cu baghete incrucisate, aflat de asemenea la etajul cladirii palatului. Avand in vedere formele sale, acest ancadrament gotic tardiv, care apartinea probabil unei ferestre ample, dateaza din intervalul anilor 1470–1520. Astfel nu e exclus sa fi fost confectionat in cursul renovarilor intreprinse de voievodul Ioan Zápolya in preajma anului 1510. Usciorul din piatra inzidit pe loc secundar, in plomba aflata la vestul ancadramentului gotic timpuriu, reprezinta unul dintre putinele detalii apartinand Renasterii. In coltul nord-vestic al palatului, locul marcat de inscriptia amplasata in veacul trecut in memoria luiFrancisc
Fortificate
Fortificate
Dávid, este de fapt cisterna construita de Steinville.
Pe latura nordica a cetatii coroana actuala a zidului consta dintr-un sir de merloane gotice in forma cozii de randunica alternand cu cele incheiate semicircular. Pe portiunea care se intinde la est de poarta acestea au fost inzidite ulterior si suprainaltate pana la cotele actuale. Interventia care le-a desfiintat a avut loc fara indoiala inainte de raspandirea utilizarii artileriei, in secolului al XV-lea. Pe baza unor analogii merloanele pot fi datate in secolul al XIV-lea.
Turnul semicilindric de pe latura sudica a incintei intermediare, numit azi Bastionul Bethlen, apare intr-un inventar din 1640 sub denumirea de Bastionul Dobó/Dobai, ca o referire probabil la constructia sa in perioada capitanul cetatii Dominic Dobó(1553–1556).
GALERIE FOTO










Friday, March 28, 2014

CUPSENI, the small church, Maramures County, Romania

Cupseni wooden church general view
Cupseni wooden church general view
The village was recorded in 1584, as part of Lapus area, former domain of Ciceu Fortress that was owned by the Princes of Moldavia.
This wooden church, whose patron saints are the Holy Archangels Michael and Gabriel is known by the villagers as ”the small church”. It was brought from Peteritea around 1847. The church is probably much older, dating back to 1733. It is distinguished from the other church in the village by its small size and the shape of the roof and steeple, with hidden watchtower. The parapet is made of vertical boards cut at their bottom in the shape of a trident. The spaces of the arcades are covered with a gratin made of thin wooden boards.
The interior painting is well preserved. On the back of the pronaos there are scenes with:
Cupseni wooden church detail
Cupseni wooden church detail
“Adam’s Temptation”, “The Banishment from Heaven”, The sun and moon with human features, a two-headed golden eagle and two crosses formed by four circles framed by squares.
”The Trinity”, ”Elijah’s Ascension”, “Jacob’s Ladder” and scenes from The Apocalypse are painted in the nave.
On the vault of the Sanctuary, Mary’s face is painted. She is surrounded by paintings of angels and Prophets, Abel’s and Abraham s Sacrifice Saints Constantine and Helena, and Melchizedek. Hierarchs and Archdeacon Stefan are painted on the walls.
The Iconostasis has two rows. Jesus and the twelve Apostles are standing under the arcades of the temple, painted above the Holy Doors. The second row shows Jesus on the cross; guarded by John and Mary his Mother; with her sister and Mary Magdalena. The two
Cupseni wooden church detail
Cupseni wooden church detail
thieves are also painted there.
The colors used: sky-blue, brick red and grey are gentle to the eye. The style and the decorative elements imitate the ones found in other churches, and clearly indicate that the painters were Radu Munteanu and Mihail Palcoviciu.
The Holy Doors are worth mentioning. They date back to the 17th century.
The most recent restoration took place in 1982. Both the roof and its base were re laced by skilled builders from Salistea de Sus in Maramures.
PHOTO GALLERY