Rasnov
Cetatea Rasnov este ansamblul fortificat situat pe dealul calcaros aflat la sudul orasului Rasnov din judetul Brasov, unul din cele mai bine pastrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri pastrate pana in prezent dateaza din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificatiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la inceputul sec. al XIII-lea.
Cetatea Rasnov controla prin pozitia sa strategica accesul in Transilvania dinspre Valea Rasnoavei. Data fiind importanta trecatorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar si dupa alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiara incredintand fortificatia de la Rasnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. Acestia au fost subordonati fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Pana la mutarea vamii de la Rucar la Bran si construirea cetatii Bran pentru protejarea vamii regale la sfarsitul secolului al XIV-lea, cetatea Rasnov era prima fortificatie langa drumul Branului, dupa intrarea in Transilvania.
In anul 1427 imparatul Sigismund de Luxemburg a vizitat cetatea Rasnov, pe care a
Capela cetatii Rasnov
trecut-o in administrarea comunitatii locale, careia i-a acordat rangul de targ.
In partea superioara a Tarii Barsei, la circa 15 km departare sud-vestica de orasul Brasov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecatoarea Bran – batrana cetate a Brasovului de capitala de odinioara a Tarii Romanesti, Campulung Muscel, se afla orasul Rasnov, mentionat deseori in documentele medievale ca orasel-targ.
Cetatea este pozitionata pe un deal stancos, imprejmuit de pǎdure, unde singura cale de acces este dinspre est, arhitectura sa fiind adaptatã reliefului, fortificarea urmarind eficienta aparǎrii dealului.
Prima mentiune documentara despre cetatea taraneasca a Rasnovului dateaza din anul 1335 cand cu ocazia unei noi navaliri a tatarilor in Tara Barsei, a fost pustiit intregul tinut, in afara de cetatea de pe dealul Tampa de la Brasov si de cetatea Rasnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvand viata locuitorilor refugiati intre zidurile lor.
Vedere asupra Pietrei Craiului
Dezvoltarea orasului Rasnov a avut mult de suferit din cauza pozitiei sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trecatoarea Branului era si o importanta cale de invazie pentru ostirile dusmane, acestea patrunzand in Tara Barsei, intalneau ca prima asezare mai importanta orasul Rasnov pe care deseori il pustiau.
Infatisarea cetatii a cunoscut panǎ in prezent numeroase modificǎri. Imaginea contemporanǎ totusi pǎstreazǎ elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificatii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusǎ. Tipologia cetatii ne este demonstrata de dimensiunile acesteia, aproximativ 3500 mp ca suprafatǎ; materialele folosite pentru ridicarea fortificatiilor au fost piatra si cǎramida legate prin mortar simplu, fortificatii incadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal.
In timpul sederii cavalerilor teutoni in Tara Barsei (1211-1225) au fost adusi in aceasta
Vedere asupra orasului Rasnov
regiune primii colonisti sasi, dintre care o parte au fost asezati la Rasnov alaturi de populatia romaneasca bastinasa, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi asezari. Din aceasta perioada dateaza si portiunea cea mai veche a cetatii.
Accesul in cetatea propriu-zisa nu se face direct, ci printr-o incintǎ inconjuratǎ de un zid de piatrǎ, aflatǎ in prezent in ruina, avand in extremitatea de rǎsarit un turn de plan dreptunghiular, din care se pastreaza numai parterul, iar din celelalte trei laturi, sud, vest, vest – nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o inaltime de aproximativ 150 m. Zidurile dinspre vest – nord si est erau apǎrate de o galerie continuǎ din 2 anteforturi si 7 turnuri. Accesul in cetate este cea mai veche parte a cetatii, fiind construita numai din piatrǎ, spre deosebire de cetatea propriu–zisa unde intalnim si caramida.
Fantana cetatii
Cetatea are douǎ curti: exterioara si interioarǎ. In curtea exterioara (“curtea din fata cetatii“ sau “gradina cetatii”), situatǎ in partea esticǎ, erau adapostite vitele. Curtea exterioara are o intrare pentru armament si alimente, si o alta, pe sub turnul pǎtrat, pentru vite. In incinta cetatii (curtea interioara) erau casutele locuitorilor, care serveau ca adapost si camara in timpul asediilor. Incaperile poarta denumiri pe care le regasim si la alte cetati tǎrǎnesti: “a scolii”, “a preotului”, etc. Pe varful colinei a fost construita o scoala si in anul 1650 a fost ridicatǎ o capela ale cǎrei ziduri se mai vǎd si astazi. Datorita numeroaselor invazii militare, cetatea a fost “a doua vatra a Rasnovului”.
Neajunsul principal al acestei asezari din cuprinsul cetatii, l-a constituit multǎ vreme, lipsa unui izvor de alimentare cu apǎ. Cand atacurile se prelungeau, iar rezervele de apǎ erau pe sfarsite, refugiatii din cetate ieseau noaptea pe poarta principala si aduceau apa de la un izvor stiut numai de ei. Pentru o apǎrare eficienta, pantele dealului cetatii au fost defrisate, iar acolo unde ascensiunea se putea face usor, au fost sapate santuri in stanca.
Atunci cand aflau de apropierea unei armate dusmane sau de izbucnirea unui incendiu
Curtea interioara
paznicii alarmau populatia targului prin bǎtǎile clopotului din turnul de paza. Si astfel de situatii nu au fost rare in istoria Rasnovului. Dupǎ invazia din 1335, remarcǎm in anul 1421 primul asediu executat de catre o armata otomana. Cetatea rezista eroic si turcii ridica asediu indreptandu-se spre Brasovul inca nefortificat, pe care il jefuiesc cumplit. Turcii au mai asediat farǎ succes cetatea din Rasnov si in campaniile din 1436 si 1441.
GALERIE FOTO partea I
No comments:
Post a Comment