Cetatea Rasnov (partea II)

by Turist prin Romania

Cetatea Rasnov in Harta Iosefina a Transilvaniei

In anul 1612 cetatea a fost ocupata de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura data cand cetatea Rasnov s-a predat. In martie 1612, Gabriel Bathory, dusman al sasilor, in incercarea de a restrange libertatile comunitatii saxone transilvanene, au organizat o campanie militara in Tara Barsei. Cetatea Rasnov era aparata de locuitorii din Rasnov , Ghimbav, Cristian si un detasament de ostasi romani, care facusera parte din armata domnitorului muntean Radu Serban. Desi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decat mici stricaciuni zidurilor cetatii, asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estica, blocand accesul aparatorilor cetatii la izvorul tainuit de unde se aprovizionau cu apa.

Pe 3 aprilie 1612, dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii rasnovene au predat

Straduta din Cetatea Rasnov

cetatea, cu conditia ca vechile privilegii ale rasnovenilor sa fie respectate, iar in cetate sa nu fie instalata nici o garnizoana straina. Insa a doua zi dupa predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate si a instalat o garnizoana formata din ostasii sai. In vara anului 1612, rasnovenii , ajutati de brasoveni, au incercat de doua ori sa recucereasca cetatea, dar fara success. Rasnovul a reluat stapanirea cetatii in iunie 1613, in urma unei intelegeri cu Gabriel Bathory prin care sasii plateau acestuia o rascumparare in valoare de 3.000 florini pentru predarea cetatilor Rasnov si Bran.

Luptele din 1612 au dovedit necesitatea saparii unei fantani in cetate, situata in centrul fortificatiei avand o adancime de 98 m, sapata direct in stanca. Fantana cetatii a fost sapata in perioada 1623 -1640. Desi exista legenda saparii fantanii de catre doi prizonieri turci, carora li s-a promis eliberarea la terminarea lucraii, fantana a fost amenajata de catre mesteri sasi tocmiti de primaria Rasnov.

Perioada 1658-1661, campania trupelor turcesti, insotite de armata lui Constantin Brancoveanu din 1960, rascoala “curutilor”, au marcat pentru rasnoveni o cronica neagra in care scenariul era acelasi: refugierea in cetate si apoi refacerea asezarii. Mai mult, in anul

Cetatea Rasnov

1718, Rasnovul a fost afectat de o puternica epidemie de ciuma. Au murit, conform listelor magistratului brasovean, 1.161 persoane. Rasnovul a fost depasit doar de Brasov ( 4.509), Prejmer ( 1.871) si Sacele (2.961). In acelasi an, un incendiu a distrus intregul oras si a ajuns pana la cetate, distrugand case din curtea interioara si capela. Dupa reparare, cetatea a mai fost folosita in secolul al XVIII – lea, dar in 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri.

Ultima “pagina de arme“ a cetatii Rasnov avut loc in timpul revolutiei din 1848 -1849. Deoarece localitatea a fost strabatuta de armatele revolutionarilor maghiari, dar si de trupele imperiale austriece si tariste, rasnovenii au preferat sa se refugieze cu avutul lor in spatele zidurilor cetatii. In aceasta perioada, curtea exterioara a fost folosita si ca loc de instruire al garzilor nationale sasesti. Prima victima saseasca a revolutiei din 1848 a fost un “militioner” din Rasnov, pe Olt, in luptele cu secuii. In a doua jumatate a secolului al XIX – lea, cetatea a fost parasita si a ajuns in paragina. In cetate era tinut doar un singur paznic care trebuia sa anunte prin batai de clopot izbucnirea incendiilor.

In prezent, turistii mai pot vizita in interiorul cetatii si muzeul de arta feudal, in care sunt

Cetatea Rasnov

expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epoca, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. In muzeu mai sunt expuse si cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, si anume, o masca de tortura si un jug care folosea la transportarea prizonierilor.

In casele ocupate de vechii locuitorii ai Rasnovului, cu secole in urma, s-au amenajat buticuri de unde turistii pot achizitiona diferite suveniruri, pietre semi-pretioase, obiecte de arta, carti in care sunt prezentate istoria si traditia locului, etc. In centrul cetatii a mai fost amenajat si un bar-terasa, unde turistii se pot odihni dupa lunga plimbare printre ruine. Trebuie sa amintim si de tirul cu arc, unde doritorii isi pot exersa priceperea si precizia.

Cetatea Rasnov

Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului “Nemuritorii” – (1974) in regia lui Sergiu Nicolaescu, “Dacii”, “Mihai Viteazul”, sau “Columna”, orasul castigandu-si astfel titlul de cetate a filmului istoric romanesc. In 2002, zona Rasnovului ajungea celebra dupa ce regizorii americani au ales sa filmeze pelicula „Cold Mountain”, in care protagonisti au fost Jude Law si Nicole Kidman si care a fost premiata chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase si la cetatea taraneasca.

Peste 60 de filme, un targ de carte, sau diferite concerte sunt doar cateva dintre tentatiile Festivalului de Film Istoric de la Rasnov.

In iulie 2001, aici a fost descoperit un tezaur care a zacut ascuns mai bine de 400 de ani langa unul dintre turnurile de piatra de la intrarea in cetate. Comoara consta in cutite, catarame, inele pentru harnasamente, varfuri de sageti si de arbaleta, piese de uz comun, un compas, un varf de burghiu, piese de la sobe din ceramica, un ac de par sau de palarie din argint aurit cu montura de piatra semipretioasa. Pe langa acestea, au mai fost gasite si trei cani din cositor de dimensiuni diferite, decorate, una purtand chiar marca de proprietar, avand inscris pe capac anul 1600. In ladita de lemn in care erau aceste cani se mai aflau 416 monede de argint batute in perioada 1509 – 1610 de emitentii din zona Principatului Transilvaniei.

GALERIE FOTO

Cetatea Rasnov (partea I)

by Turist prin Romania

Rasnov

Cetatea Rasnov este ansamblul fortificat situat pe dealul calcaros aflat la sudul orasului Rasnov din judetul Brasov, unul din cele mai bine pastrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri pastrate pana in prezent dateaza din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificatiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la inceputul sec. al XIII-lea.

Cetatea Rasnov controla prin pozitia sa strategica accesul in Transilvania dinspre Valea Rasnoavei. Data fiind importanta trecatorilor montane spre teritoriile sud-carpatice, drumul Branului a fost supravegheat militar si dupa alungarea cavalerilor teutoni, regalitatea maghiara incredintand fortificatia de la Rasnov cavalerilor ordinului Sfintei Cruci. Acestia au fost subordonati fie comitelui secuilor, fie voievodului Transilvaniei. Pana la mutarea vamii de la Rucar la Bran si construirea cetatii Bran pentru protejarea vamii regale la sfarsitul secolului al XIV-lea, cetatea Rasnov era prima fortificatie langa drumul Branului, dupa intrarea in Transilvania.

In anul 1427 imparatul Sigismund de Luxemburg a vizitat cetatea Rasnov, pe care a

Capela cetatii Rasnov

trecut-o in administrarea comunitatii locale, careia i-a acordat rangul de targ.

In partea superioara a Tarii Barsei, la circa 15 km departare sud-vestica de orasul Brasov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecatoarea Bran – batrana cetate a Brasovului de capitala de odinioara a Tarii Romanesti, Campulung Muscel, se afla orasul Rasnov, mentionat deseori in documentele medievale ca orasel-targ.

Cetatea este pozitionata pe un deal stancos, imprejmuit de pǎdure, unde singura cale de acces este dinspre est, arhitectura sa fiind adaptatã reliefului, fortificarea urmarind eficienta aparǎrii dealului.

Prima mentiune documentara despre cetatea taraneasca a Rasnovului dateaza din anul 1335 cand cu ocazia unei noi navaliri a tatarilor in Tara Barsei, a fost pustiit intregul tinut, in afara de cetatea de pe dealul Tampa de la Brasov si de cetatea Rasnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvand viata locuitorilor refugiati intre zidurile lor.

Vedere asupra Pietrei Craiului

Dezvoltarea orasului Rasnov a avut mult de suferit din cauza pozitiei sale geografice. Drumul comercial care trecea prin trecatoarea Branului era si o importanta cale de invazie pentru ostirile dusmane, acestea patrunzand in Tara Barsei, intalneau ca prima asezare mai importanta orasul Rasnov pe care deseori il pustiau.

Infatisarea cetatii a cunoscut panǎ in prezent numeroase modificǎri. Imaginea contemporanǎ totusi pǎstreazǎ elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificatii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusǎ. Tipologia cetatii ne este demonstrata de dimensiunile acesteia, aproximativ 3500 mp ca suprafatǎ; materialele folosite pentru ridicarea fortificatiilor au fost piatra si cǎramida legate prin mortar simplu, fortificatii incadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal.

In timpul sederii cavalerilor teutoni in Tara Barsei (1211-1225) au fost adusi in aceasta

Vedere asupra orasului Rasnov

regiune primii colonisti sasi, dintre care o parte au fost asezati la Rasnov alaturi de populatia romaneasca bastinasa, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi asezari. Din aceasta perioada dateaza si portiunea cea mai veche a cetatii.

Accesul in cetatea propriu-zisa nu se face direct, ci printr-o incintǎ inconjuratǎ de un zid de piatrǎ, aflatǎ in prezent in ruina, avand in extremitatea de rǎsarit un turn de plan dreptunghiular, din care se pastreaza numai parterul, iar din celelalte trei laturi, sud, vest, vest – nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o inaltime de aproximativ 150 m. Zidurile dinspre vest – nord si est erau apǎrate de o galerie continuǎ din 2 anteforturi si 7 turnuri. Accesul in cetate este cea mai veche parte a cetatii, fiind construita numai din piatrǎ, spre deosebire de cetatea propriu–zisa unde intalnim si caramida.

Fantana cetatii

Cetatea are douǎ curti: exterioara si interioarǎ. In curtea exterioara (“curtea din fata cetatii“ sau “gradina cetatii”), situatǎ in partea esticǎ, erau adapostite vitele. Curtea exterioara are o intrare pentru armament si alimente, si o alta, pe sub turnul pǎtrat, pentru vite. In incinta cetatii (curtea interioara) erau casutele locuitorilor, care serveau ca adapost si camara in timpul asediilor. Incaperile poarta denumiri pe care le regasim si la alte cetati tǎrǎnesti: “a scolii”, “a preotului”, etc. Pe varful colinei a fost construita o scoala si in anul 1650 a fost ridicatǎ o capela ale cǎrei ziduri se mai vǎd si astazi. Datorita numeroaselor invazii militare, cetatea a fost “a doua vatra a Rasnovului”.

Neajunsul principal al acestei asezari din cuprinsul cetatii, l-a constituit multǎ vreme, lipsa unui izvor de alimentare cu apǎ. Cand atacurile se prelungeau, iar rezervele de apǎ erau pe sfarsite, refugiatii din cetate ieseau noaptea pe poarta principala si aduceau apa de la un izvor stiut numai de ei. Pentru o apǎrare eficienta, pantele dealului cetatii au fost defrisate, iar acolo unde ascensiunea se putea face usor, au fost sapate santuri in stanca.

Atunci cand aflau de apropierea unei armate dusmane sau de izbucnirea unui incendiu

Curtea interioara

paznicii alarmau populatia targului prin bǎtǎile clopotului din turnul de paza. Si astfel de situatii nu au fost rare in istoria Rasnovului. Dupǎ invazia din 1335, remarcǎm in anul 1421 primul asediu executat de catre o armata otomana. Cetatea rezista eroic si turcii ridica asediu indreptandu-se spre Brasovul inca nefortificat, pe care il jefuiesc cumplit. Turcii au mai asediat farǎ succes cetatea din Rasnov si in campaniile din 1436 si 1441.

GALERIE FOTO partea I