In anul 1612 cetatea a fost ocupata de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura data cand cetatea Rasnov s-a predat. In martie 1612, Gabriel Bathory, dusman al sasilor, in incercarea de a restrange libertatile comunitatii saxone transilvanene, au organizat o campanie militara in Tara Barsei. Cetatea Rasnov era aparata de locuitorii din Rasnov , Ghimbav, Cristian si un detasament de ostasi romani, care facusera parte din armata domnitorului muntean Radu Serban. Desi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decat mici stricaciuni zidurilor cetatii, asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estica, blocand accesul aparatorilor cetatii la izvorul tainuit de unde se aprovizionau cu apa.
Pe 3 aprilie 1612, dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii rasnovene au predat
cetatea, cu conditia ca vechile privilegii ale rasnovenilor sa fie respectate, iar in cetate sa nu fie instalata nici o garnizoana straina. Insa a doua zi dupa predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate si a instalat o garnizoana formata din ostasii sai. In vara anului 1612, rasnovenii , ajutati de brasoveni, au incercat de doua ori sa recucereasca cetatea, dar fara success. Rasnovul a reluat stapanirea cetatii in iunie 1613, in urma unei intelegeri cu Gabriel Bathory prin care sasii plateau acestuia o rascumparare in valoare de 3.000 florini pentru predarea cetatilor Rasnov si Bran.
Luptele din 1612 au dovedit necesitatea saparii unei fantani in cetate, situata in centrul fortificatiei avand o adancime de 98 m, sapata direct in stanca. Fantana cetatii a fost sapata in perioada 1623 -1640. Desi exista legenda saparii fantanii de catre doi prizonieri turci, carora li s-a promis eliberarea la terminarea lucraii, fantana a fost amenajata de catre mesteri sasi tocmiti de primaria Rasnov.
Perioada 1658-1661, campania trupelor turcesti, insotite de armata lui Constantin Brancoveanu din 1960, rascoala “curutilor”, au marcat pentru rasnoveni o cronica neagra in care scenariul era acelasi: refugierea in cetate si apoi refacerea asezarii. Mai mult, in anul
1718, Rasnovul a fost afectat de o puternica epidemie de ciuma. Au murit, conform listelor magistratului brasovean, 1.161 persoane. Rasnovul a fost depasit doar de Brasov ( 4.509), Prejmer ( 1.871) si Sacele (2.961). In acelasi an, un incendiu a distrus intregul oras si a ajuns pana la cetate, distrugand case din curtea interioara si capela. Dupa reparare, cetatea a mai fost folosita in secolul al XVIII – lea, dar in 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri.
Ultima “pagina de arme“ a cetatii Rasnov avut loc in timpul revolutiei din 1848 -1849. Deoarece localitatea a fost strabatuta de armatele revolutionarilor maghiari, dar si de trupele imperiale austriece si tariste, rasnovenii au preferat sa se refugieze cu avutul lor in spatele zidurilor cetatii. In aceasta perioada, curtea exterioara a fost folosita si ca loc de instruire al garzilor nationale sasesti. Prima victima saseasca a revolutiei din 1848 a fost un “militioner” din Rasnov, pe Olt, in luptele cu secuii. In a doua jumatate a secolului al XIX – lea, cetatea a fost parasita si a ajuns in paragina. In cetate era tinut doar un singur paznic care trebuia sa anunte prin batai de clopot izbucnirea incendiilor.
In prezent, turistii mai pot vizita in interiorul cetatii si muzeul de arta feudal, in care sunt
expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epoca, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. In muzeu mai sunt expuse si cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, si anume, o masca de tortura si un jug care folosea la transportarea prizonierilor.
In casele ocupate de vechii locuitorii ai Rasnovului, cu secole in urma, s-au amenajat buticuri de unde turistii pot achizitiona diferite suveniruri, pietre semi-pretioase, obiecte de arta, carti in care sunt prezentate istoria si traditia locului, etc. In centrul cetatii a mai fost amenajat si un bar-terasa, unde turistii se pot odihni dupa lunga plimbare printre ruine. Trebuie sa amintim si de tirul cu arc, unde doritorii isi pot exersa priceperea si precizia.
Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului “Nemuritorii” – (1974) in regia lui Sergiu Nicolaescu, “Dacii”, “Mihai Viteazul”, sau “Columna”, orasul castigandu-si astfel titlul de cetate a filmului istoric romanesc. In 2002, zona Rasnovului ajungea celebra dupa ce regizorii americani au ales sa filmeze pelicula „Cold Mountain”, in care protagonisti au fost Jude Law si Nicole Kidman si care a fost premiata chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase si la cetatea taraneasca.
Peste 60 de filme, un targ de carte, sau diferite concerte sunt doar cateva dintre tentatiile Festivalului de Film Istoric de la Rasnov.
In iulie 2001, aici a fost descoperit un tezaur care a zacut ascuns mai bine de 400 de ani langa unul dintre turnurile de piatra de la intrarea in cetate. Comoara consta in cutite, catarame, inele pentru harnasamente, varfuri de sageti si de arbaleta, piese de uz comun, un compas, un varf de burghiu, piese de la sobe din ceramica, un ac de par sau de palarie din argint aurit cu montura de piatra semipretioasa. Pe langa acestea, au mai fost gasite si trei cani din cositor de dimensiuni diferite, decorate, una purtand chiar marca de proprietar, avand inscris pe capac anul 1600. In ladita de lemn in care erau aceste cani se mai aflau 416 monede de argint batute in perioada 1509 – 1610 de emitentii din zona Principatului Transilvaniei.
GALERIE FOTO
No comments:
Post a Comment