Showing posts with label cetati. Show all posts
Showing posts with label cetati. Show all posts

Sunday, March 2, 2014

Cetatea Rasnov (partea II)

Cetatea Rasnov in Harta Iosefina a Transilvaniei
Cetatea Rasnov in Harta Iosefina a Transilvaniei
In anul 1612 cetatea a fost ocupata de Gabriel Bathory, principele Transilvaniei. A fost singura data cand cetatea Rasnov s-a predat. In martie 1612, Gabriel Bathory, dusman al sasilor, in incercarea de a restrange libertatile comunitatii saxone transilvanene, au organizat o campanie militara in Tara Barsei. Cetatea Rasnov era aparata de locuitorii din Rasnov , Ghimbav, Cristian si un detasament de ostasi romani, care facusera parte din armata domnitorului muntean Radu Serban. Desi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decat mici stricaciuni zidurilor cetatii, asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estica, blocand accesul aparatorilor cetatii la izvorul tainuit de unde se aprovizionau cu apa.
Pe 3 aprilie 1612, dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii rasnovene au predat
Straduta din Cetatea Rasnov
Straduta din Cetatea Rasnov
cetatea, cu conditia ca vechile privilegii ale rasnovenilor sa fie respectate, iar in cetate sa nu fie instalata nici o garnizoana straina. Insa a doua zi dupa predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate si a instalat o garnizoana formata din ostasii sai. In vara anului 1612, rasnovenii , ajutati de brasoveni, au incercat de doua ori sa recucereasca cetatea, dar fara success. Rasnovul a reluat stapanirea cetatii in iunie 1613, in urma unei intelegeri cu Gabriel Bathory prin care sasii plateau acestuia o rascumparare in valoare de 3.000 florini pentru predarea cetatilor Rasnov si Bran.
Luptele din 1612 au dovedit necesitatea saparii unei fantani in cetate, situata in centrul fortificatiei avand o adancime de 98 m, sapata direct in stanca. Fantana cetatii a fost sapata in perioada 1623 -1640. Desi exista legenda saparii fantanii de catre doi prizonieri turci, carora li s-a promis eliberarea la terminarea lucraii, fantana a fost amenajata de catre mesteri sasi tocmiti de primaria Rasnov.
Perioada 1658-1661, campania trupelor turcesti, insotite de armata lui Constantin Brancoveanu din 1960, rascoala “curutilor”, au marcat pentru rasnoveni o cronica neagra in care scenariul era acelasi: refugierea in cetate si apoi refacerea asezarii. Mai mult, in anul
Cetatea Rasnov
Cetatea Rasnov
1718, Rasnovul a fost afectat de o puternica epidemie de ciuma. Au murit, conform listelor magistratului brasovean, 1.161 persoane. Rasnovul a fost depasit doar de Brasov ( 4.509), Prejmer ( 1.871) si Sacele (2.961). In acelasi an, un incendiu a distrus intregul oras si a ajuns pana la cetate, distrugand case din curtea interioara si capela. Dupa reparare, cetatea a mai fost folosita in secolul al XVIII – lea, dar in 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri.
Ultima “pagina de arme“ a cetatii Rasnov avut loc in timpul revolutiei din 1848 -1849. Deoarece localitatea a fost strabatuta de armatele revolutionarilor maghiari, dar si de trupele imperiale austriece si tariste, rasnovenii au preferat sa se refugieze cu avutul lor in spatele zidurilor cetatii. In aceasta perioada, curtea exterioara a fost folosita si ca loc de instruire al garzilor nationale sasesti. Prima victima saseasca a revolutiei din 1848 a fost un “militioner” din Rasnov, pe Olt, in luptele cu secuii. In a doua jumatate a secolului al XIX – lea, cetatea a fost parasita si a ajuns in paragina. In cetate era tinut doar un singur paznic care trebuia sa anunte prin batai de clopot izbucnirea incendiilor.
In prezent, turistii mai pot vizita in interiorul cetatii si muzeul de arta feudal, in care sunt
Cetatea Rasnov
Cetatea Rasnov
expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epoca, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. In muzeu mai sunt expuse si cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, si anume, o masca de tortura si un jug care folosea la transportarea prizonierilor.
In casele ocupate de vechii locuitorii ai Rasnovului, cu secole in urma, s-au amenajat buticuri de unde turistii pot achizitiona diferite suveniruri, pietre semi-pretioase, obiecte de arta, carti in care sunt prezentate istoria si traditia locului, etc. In centrul cetatii a mai fost amenajat si un bar-terasa, unde turistii se pot odihni dupa lunga plimbare printre ruine. Trebuie sa amintim si de tirul cu arc, unde doritorii isi pot exersa priceperea si precizia.
Cetatea Rasnov
Cetatea Rasnov
Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului “Nemuritorii” – (1974) in regia lui Sergiu Nicolaescu, “Dacii”, “Mihai Viteazul”, sau “Columna”, orasul castigandu-si astfel titlul de cetate a filmului istoric romanesc. In 2002, zona Rasnovului ajungea celebra dupa ce regizorii americani au ales sa filmeze pelicula „Cold Mountain”, in care protagonisti au fost Jude Law si Nicole Kidman si care a fost premiata chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase si la cetatea taraneasca.
Peste 60 de filme, un targ de carte, sau diferite concerte sunt doar cateva dintre tentatiile Festivalului de Film Istoric de la Rasnov.
In iulie 2001, aici a fost descoperit un tezaur care a zacut ascuns mai bine de 400 de ani langa unul dintre turnurile de piatra de la intrarea in cetate. Comoara consta in cutite, catarame, inele pentru harnasamente, varfuri de sageti si de arbaleta, piese de uz comun, un compas, un varf de burghiu, piese de la sobe din ceramica, un ac de par sau de palarie din argint aurit cu montura de piatra semipretioasa. Pe langa acestea, au mai fost gasite si trei cani din cositor de dimensiuni diferite, decorate, una purtand chiar marca de proprietar, avand inscris pe capac anul 1600. In ladita de lemn in care erau aceste cani se mai aflau 416 monede de argint batute in perioada 1509 – 1610 de emitentii din zona Principatului Transilvaniei.
GALERIE FOTO












Saturday, February 1, 2014

Pestera Cetatile Ponorului, Judetul Bihor, Romania

Panou informativ
Panou informativ
Multa lume cunoaste Platoul Padisului, dar putini sunt cei care stiu ca aici se gasesc aproape 4000 de pesteri, cea mai cunoscuta dintre ele fiind Pestera Ursilor. Azi ne oprim asupra pesterii Cetatile Ponorului, pestera atestata documentar prima oara la 1886.
Situata la o altitudine de 950 de metri, este, probabil cea mai spectaculoasa pestera din Padis. Galeriile insumeaza o lungime de 7500 m dintre care aproape 2 000 de m sunt vizitabili. Pestera nu este amenajata, dar se poate intra si fara echipament de specialitate. Vizitarea acesteia de catre turisti presupune un antrenament bun avand in vedere gradul de dificultate al traseului pana la intrarea in pestera. Pestera poate fi vizitata fara echipament pana in Sala Taberei.
Conform wikipedia, pestera se prezinta in urmatoarele formatiuni:DSCF2470 copy
“Pestera Cetatile Ponorului are o galerie principală de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare râu subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peșteră se face printr-un portal de 70 m înalțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru).Dupa câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peștera de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolină este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă.
După ce se trece de zona luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovani și trunchiuri de copaci cladesc baricade peste care apa formează cascade si vâltori. Pentru înaintare se folosesc tehnici alpinistice și barci de cauciuc. Prima sală, usor alungită are în partea superioară o galerie fosilă de 300 m. Urmează Sala Taberei, o verticală și primul lac navigabil. Se trece o noua baricadă, laculDSCF2574 copyal doilea și o galerie impresionantă de 70 m înălțime ce duce la lacul 3 și 4. Sifonul sau lacul 5 ce urmează se poate trece pe sus, printr-o galerie fosilă după care urmează lacul 6 lung de 85 m. Se trec urmatoarele trei lacuri pentru a ajunge într-o zonă în care apar speleoteme, Sala Florilor de Piatră, în care se gasesc interesante stalagmite arenacee. Porțiunea de dupa această sală apare inundată parțial de lacurile 10, 11 și 12. Galeria Venețiană, frumos concreționată, da acces într-o sala cu un mare grohotiș, apoi galeria se inundă formand lacul 14, ce duce la sifonul terminal, încurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfârșitul propriu-zis al galeriei, începand din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reusit urcarea a 120 m dar galeriile găsite până acuma nu au încă legatură cu activul principal.”
GALERIE FOTO